Recuperare Taxa de poluare

Cãtre
Tribunalul_________


Subsemnatul C---- Remus, domiciliat in ....... str. B.dul -----  nr. ---- bl._ ap_, jud -----, prin prezenta chem in judecata
- Direcþia Generala a Finanþelor Publice ---- - Administraþia Finanþelor Publice ---- cu sediul in ----, si
- Administraþia Fondului Pentru Mediu cu sediul in Bucureºti, str. Splaiul Independentei nr. 294 Corp A sector 6
pentru ca prin hotãrârea ce o veþi pronunþa sa dispuneþi restituirea taxei de poluare in cuantum de ________ lei, achitata potrivit chitanþei seria ____ din _____ actualizata cu dobânda legala calculata de la data încasãrii pana la data restituirii efective potrivit principiului reparãrii integrale a prejudiciului consacrat de art. 1084 Codul civil si art. 18 din Legea nr. 554/2004.

In fapt, am achiziþionat un autoturism _------ serie sasiu ------ care provine din U.E., pentru înmatricularea cãruia mi s-a impus achitarea taxei de poluare prevãzuta in OUG nr. 50/2008, sens in care am achitat taxa pe poluare in cuantum de ------lei potrivit chitanþei seria --- nr ----- din------, desi acesta a fost inmatriculat pentru prima data in UE la 24/11/1999.

1) Obiectul acþiunii mele este dispunerea restituirii sumei achitate cu titlu de taxa pe poluare- pretenþii- reglementata de art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si art. 1082 Cod civil.
Aºadar, obiectul litigiului este o cerere de restituire a unei plãti, solvens fiind forþat, fara o baza legala, sa facã o plata pentru a putea înmatricula autovehiculul si a-l folosi, fiind exclusa o asemenea taxa pentru maºini care sunt deja înmatriculate in România, caz in care litigiul este asimilat unui litigiu de rãspundere civila delictuala, in care fiscul este catalogat drept accipiens de rea credinþa.
Este evident ca fiind o acþiune in personam, de realizare, este de competenta instanþei de contencios administrativ sa soluþioneze cererea de restituire a taxei pe poluare, potrivit dispoziþiilor legii contenciosului administrativ.
Mai mult decât atât, art. 4 alin. 1 Cod fiscal stipuleazã ca:” orice modificare sau completare a codului se face numai prin lege”, iar in sensul art. 4 alin. 2 din acelaºi act normativ,” modificãrile sau completãrile intra in vigoare cu începere din prima zi a anului urmãtor celui in care a fost adoptata prin lege”.
Din analiza acestor texte rezulta cu certitudine ca:
- Nici o ordonanþa de urgenta nu poate modifica Codul fiscal, pentru ca acesta se modifica numai prin lege, in sensul strict al termenului.
- Efecte juridice produc eventual doar ordonanþele de urgenta aprobate prin lege, iar OUG nr. 50/2008 nu a fost inca aprobata prin lege, astfel încât nu poate produce nici un fel de efect juridic de la 1 iulie 2008.
Având in vedere si textul art. 1 alin. 3 Cod fiscal, potrivit cãruia :”Codul prevaleazã fata de orice alte acte normative (deci inclusiv fata de art. 14 din OUG nr. 50/2008), rezulta ca la 1 iulie 2008 nu au fost abrogate dispoziþiile art. 214^1 – 214^3 din Codul fiscal, care continua sa producã efecte juridice.

2) OUG nr. 50/2008 este ilegala din punct de vedere al dreptului intern deoarece a fost emisa cu încãlcarea dispoziþiilor art. 30 alin. 1 lit. g) si art. 41 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 si art. 115 alin. 4 din Constituþia României in sensul ca nu exista o situaþie extraordinara si nici urgenta ce impuneau recurgerea la calea de reglementare prin ordonanþa de urgenta. Dovada faptului ca nu a existat situaþia de urgenta o regãsim chiar in art. 14 alin. 1 din OUG nr, 50/200 ce prevede ca actul normativ va intra in vigoare la data de 01.07.2008 deºi fusese publicat in Monitorul Oficial cu doua luni mai devreme, in data de 25.04.2008.
De asemenea, art. 6 lit. a) din OUG nr. 50/2008 este nelegal, deoarece genereazã de fapt o dubla impunere, creeazã o dubla impozitare(taxare). Astfel, in formula de calculare a taxei pe poluare reglementata de de art. 6 din OUG nr. 50/2008 este introdusa ca element de calcul capacitatea cilindrica a autoturismului. Or, capacitatea cilindrica reprezintã si elementul determinant la calcularea taxei asupra mijloacelor de transport (impozit anual) aºa cum prevede art. 263 din Codul fiscal.
Atâta timp cat OUG nr. 50/2008 defineºte taxa ca fiind pe poluare, singurul criteriu trebuie sa fie emisia de noxe, adicã nivelul de poluare, iar nu capacitatea cilindrica a maºinii. Prin urmare, este limpede ca taxa pe poluare nu este in vigoare si este ilegala din punct de vedere al dreptului intern, in condiþiile acestea statul s-a imbogatit fara justa cauza, respectiv eu am efectuat o plata nedatorata cãtre acesta.
Daca taxa pe poluare ar fi avut ca þinta protecþia mediului, atunci ar fi fost irelevant aspectul privind capacitatea cilindrica al autovehiculului, la momentul calculãrii ei. Mai mult, daca s-ar fi dorit intr-adevãr sa se protejeze mediul, s-ar fi instituit asupra tuturor vehiculelor aflate in circulaþie si înmatriculate pe teritoriul României, fara a se limita doar la cele care sunt înmatriculate pentru prima data in România, care sunt de provenienþa comunitara.
Aºadar, taxa pe poluare nu este o taxa ecologica întrucât faptul generator al taxei il reprezintã prima înmatriculare a autovehiculului in România si nu aptitudinea autovehiculului de a polua.

3) Conform art. 110 din TFUE, niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naþionale similare. Aºadar, discriminarea la care se refera acest text legal are in vedere o comparaþie intre nivelul de impozitare al produselor altor state membre ale Uniunii Europene, in comparaþie cu nivelul de impozitare al produselor de pe piaþa interna a statului roman.
Totodatã, prevederile art. 110 din TFUE limiteazã libertatea statelor membre in materie fiscala, interzicând taxe discriminatorii si protecþioniste, adicã acele taxe care discrimineazã produsele importate de cele provenind de pe piaþa interna sau protejeazã anumite produse împotriva produselor concurente.
O veritabila “taxa pe poluare“, aºa cum se regaseste in legislaþiile altor state comunitare, ar fi trebuit sa ia in considerare totalitatea autovehiculelor aflate in circulaþie, indiferent de momentul înmatriculãrii, pentru a evita o noua situaþie de discriminare intre autovehiculele deja înmatriculate in România, pe de o parte, si de autovehiculele noi care urmeazã a fi înmatriculate si autovehiculele second-hand importate din spaþiul comunitar, pe de alta parte.
Se impune, aºadar, constatarea ca art. 110 este aplicabil numai in mãsura in care bunul astfel impozitat este un produs al “altor state membre” ale Uniunii Europene. Astfel, in jurisprudenþa referitoare la art. 90 din Tratatul CE (110 TFUE), Curtea de Justiþie Europeana a explicat care sunt condiþiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naþionale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala naþionala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potenþial, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor.
In consecinþa, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naþionale se creeazã o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajaþi sa aleagã produsele importate in vederea realizãrii unui scop declarat de protejare a industriei naþionale si a locurilor de munca, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscala naþionala contrara art. 110 trebuie înlãturata de la aplicare.
Asadar, taxa pe poluare este compatibila cu art 110 TFUE numai daca se reduce cuantumului acestei taxe pe masura cresterii vechimii autovehiculului respectiv. Astfel, taxa impusa pentru un autovehicul cu o vechime de 1 an trebuie sa fie mai mare decât taxa impusa unui autovehicul cu aceleasi caracteristice tehnice, dar care are o vechime de 2 ani.
De aici se desprinde concluzia ca o taxa care creste pe mãsura ce autovehiculul are o vechime mai mare, este incompatibila cu art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana ( art. 110 TFUE), incalcandu-se aceste dispoziþii comunitare în ceea ce priveºte aplicarea taxei pe poluare pentru autoturismele rulate, deja înmatriculate în alt stat membru al Uniunii Europene.

4) De la 1 ianuarie 2007, dispoziþiile constituþionale prevãd la art. 148 alin. 2 cã prevederile tratatelor constitutive au prioritate faþã de dispoziþiile contrare interne, iar la al. 4 al aceluiaºi articol cã autoritatea judecãtoreascã are obligaþia de a duce la îndeplinire prevederile al. 2, astfel cã instanþele judecãtoreºti au nu numai dreptul, dar ºi obligaþia de a se pronunþa asupra compatibilitãþii normelor interne cu dreptul comunitar, în sensul de a lãsa neaplicate dispoziþiile naþionale ºi de a aplica dispoziþiile comunitare.
Mai mult decât atât, obligaþia respectãrii dispoziþiilor cuprinse în tratatele ratificate de Statul român rezultã ºi din dispoziþiile art. 11 alin. 1 din Constituþia României, conform cãrora Statul român se obligã sã îndeplineascã întocmai ºi cu bunã-credinþã obligaþiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
In raport cu dispoziþiile din Constituþia României menþionate, aplicarea dispoziþiilor din legile interne al Statului român se va face în conformitate cu dispoziþiile obligatorii din dreptul Uniunii europene, respectiv din dreptul comunitar.
În concluzie, este obligatorie pentru Statul român, respectarea aºa numitului „acquis comunitar” – astfel cum este definit prin art.1 din Hotãrârea Guvernului nr. 1367/2000, privind constituirea ºi funcþionarea grupului de lucru pentru studierea concordanþei dispoziþiilor ºi principiilor Constituþiei României cu acquisul comunitar, în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr.30 din 17.01.2001, definiþie a acquisul comunitar conform cãreia acesta include , între alte acte normative, „dispoziþiile Tratatului instituind Comunitatea Europeanã, semnat la 25 martie 1957 la Roma ºi ale Tratatului privind Uniunea Europeanã, semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht, ambele republicate în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor europene nr. C 340 din 10 noiembrie 1997.”

5) Întrucât suma plãtitã nu a fost datoratã potrivit legislaþiei comunitare, taxa trebuie restituitã, luând in considerare principiul reparãrii integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1082-1084 Codul civil, actualizata în raport cu indicele de inflaþie de la data achitãrii (încasãrii taxei de cãtre trezorie) pânã la data restituirii efective.
Faptul cã se achitã voluntar aceastã taxã este irelevant, întrucât nu existã altã posibilitate a înmatriculãrii autoturismului în România, iar punerea in circulaþie a unui autovehicul neinmatriculat este sancþionata de legiuitor .
Un autoturism achiziþionat din afara tarii, este înmatriculat in România pentru prima oara numai dupã depunerea chitanþei care face dovada achitãrii taxei pe poluare, iar chitanþa depusa la dosar face dovada cã plata sumei de bani s-a efectuat în vederea înmatriculãrii autoturismului proprietate personala.
Codul de procedura fiscala plaseazã contribuabilul si fiscul pe poziþii inegale, întrucât, de principiu, contribuabilul datoreazã majorãri de întârziere de 0,04% pe zi de la data scadentei obligaþiei de plata, in schimb, legea conferã organului fiscal un termen de gratie de 45 zile, termen care in mod real este semnificativ mai mare in situaþiile in care contribuabilul nu a formulat cererea de restituire concomitent cu plata taxei.
Din jurisprudenþa naþionala reiese ca instanþele judecatoresti au inteles sa dea deplina eficienta normelor comunitare si au dispus repararea integrala a prejudiciului cauzat contribuabililor, dispunând obligarea la plata dobânzii pentru întreaga perioada in care contribuabilul a fost lipsit de folosul taxei prelevate: perioada cuprinsa intre data plãtii taxei si data restituirii efective in conformitate cu principiul restituirii in integrum si ab originem a sumelor încasate in baza taxelor cu efect echivalent.
Întrucât art. 1 din Protocolul adiþional nr. 1 la Convenþia Europeana a Drepturilor Omului consacra dreptul la respectul proprietatii, in speþa nu sunt aplicabile dispoziþiile privind Codul de procedura fiscala, iar CJUE a stabilit deja cã dacã o sumã de bani a fost plãtitã de un particular în aplicarea unui text intern contrar dreptului comunitar, judecãtorul trebuie sã ordone restituirea integralã a acesteia, din momentul încãlcãrii dreptului comunitar.

6) Încasarea taxei pe poluare speciale pentru autoturisme nu s-a fãcut în temeiul unei decizii de impunere emise de organul fiscal, care sã cuprindã elementele specifice oricãrui act administrativ – fiscal prevãzut de Codul procedurã fiscalã.
În cauzã am ales în mod legal sã mã supun legislaþiei interne în materie ºi mai apoi sã apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând cã a fost plãtitã fãrã temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice platã fãrã a exista debit este consideratã nedatoratã ºi astfel este supusã restituirii (repetiþiunii).
Împrejurarea cã am ales sã fac plata voluntar a obligaþiei impuse de lege, fãrã o decizie de impunere din partea vreunui organ fiscal, nu înlãturã posibilitatea de a contesta baza legalã pe baza ºi în temeiul cãreia a fãcut plata, iar în caz de succes sã cer apoi organului fiscal care a încasat respectiva taxã ori jurisdicþiei competente sã mi se restituie.
De altfel daca decizia de calcul ”reprezintã titlu de creanþa si instiintare de plata conform legii”, pornind si de la o definiþie mai completa a actului administrativ fiscal, ne întrebam retoric care este consecinþa neachitarii sumei precizata in decizia de calcul?
In ordinea de idei a unui veritabil act administrativ fiscal, urmeazã ca titlul de creanþa sa devinã titlu executoriu si presupusa creanþa bugetara sa fie încasata silit, obligându-se astfel contribuabilul sa achite un debit pentru o simpla operaþiune matematica, pentru un calcul, toate acestea aplicându-se si in ipoteza in care înmatricularea autovehiculului nu s-a produs si nici nu este sigur ca se va produce.
Ex.: cazul in care, o persoana pe numele cãreia i-a fost emisa Decizia de calcul, renunþa sa înmatriculeze maºina si o vinde, ar fi obligata sa plãteascã suma stabilita prin decizie . Prin urmare, decizia de calcul a taxei pe poluare nu are nici mãcar caracterul unei creanþe bugetare.

7) Raportat la posibilitatea de contestare a acestei decizii, OUG nr. 50/2008 care reglementeazã taxa pe poluare, la articolul 10 arata ca ”suma reprezentând taxa poate fi contestata atunci când persoana care urmeazã sa înmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o mãsura mai mare decât cea indicata de grila fixa prevãzuta in anexa nr. 4.”
De aici reiese ca de fapt contestaþia împotriva deciziei de calcul este limitata ope legis la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului, ceea ce înseamnã ca asupra deciziei de calcul, in integralitatea ei in lipsa jurisdicþiei administrative, poate fi exercitat numai controlul judecãtoresc.
Taxa pe poluare achitata pentru înmatricularea automobilului a fost încasata in mod nelegal si a fost plãtita in mod forþat, din moment ce achitarea taxei reprezenta singura modalitate de a putea pune in circulaþie un autoturism.
Principiul ”poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu, in sensul ca doar ”unii poluatori plãtesc”.
Discriminarea este realizatã de legiuitor, care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculãrii, deºi din preambulul OUG nr. 50/2008 rezultã cã s-a urmãrit asigurarea protecþiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunãtãþirea calitãþii aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe pe poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului ”poluatorul plateste.
Acest tip de discriminare încalcã prevederile art. 16 din Constituþie, art. 26 din Pactul Internaþional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974 ºi a art. 1 si 2 din OG nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancþionarea tuturor formelor de discriminare .

8) In ceea ce priveºte principiile aplicabile in domeniu consideram ca cele mai importante sunt: principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui naþional, principiul aplicãrii directe a dreptului comunitar si principiul nediscriminarii.
a) Principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui naþional este instituit de insasi Constituþia României, prin articolul 148 alineatul 2.
b) Raportat la principiul aplicãrii directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, consideram ca acesta prezintã relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveºte existenta, integrarea si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul României si in beneficiul cetatenilor romani iar in al doilea rând in sensul ca ”judecãtorul naþional însãrcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispoziþiile dreptului comunitar, are obligaþia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lãsând, la nevoie, pe propria rãspundere, neaplicata, orice dispoziþie contrara din legislaþia naþionala, chiar ulterioara, fara a solicita sau aºtepta eliminarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituþional”.
Mai mult, insasi Constituþia României, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca ”[…] autoritatea judecãtoreasca garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii […]”. Tot in ceea ce priveºte principiul aplicãrii directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, subliniem ca, potrivit art. 220 din Tratatul C.E., Curtea de Justiþie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instanþe este obligatorie pentru statele membre.
c) In ceea ce priveºte principiul nediscriminarii, C.J.C.E., in cauza Michel Humblot, similara cazului taxei speciale din legislaþia romaneasca, a arãtat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenþa articolului 90( 110 in prezent) din Tratatul C.E., adicã sa nu fie discriminatoriu”.

Fata de cele prezentate solicit ca prin hotãrârea ce o veþi pronunþa sa admiteþi cererea si sa dispuneþi restituirea taxei de poluare in cuantum de ___ lei achitata pentru înmatricularea autoturismului Skoda Octavia serie sasiu TMBCK41U4Y2331826 cu titlu de taxa pe poluare potrivit chitanþei TS4B nr 0855983din 27/11/2008 actualizata cu indicele inflaþiei de la data achitãrii pana la data restituirii efective, potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004 si art. 1082-1084 Cod civil.

Anexez taxa de timbru si timbru judiciar, acte care dovedesc provenienþa din UE a maºinii si plata taxei pe poluare

Solicit judecarea cauzei in lipsa.

Data ________________
___________ 2011

Domnului Preºedinte al Tribunalului Dolj

Cãtre

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE ___________

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE _________________

DOMNULE DIRECTOR




Subsemnatul__________, domiciliat in _______ str. __________ nr. _________ bl._____ ap. __________, jud. ________, prin prezenta solicit restituirea sumei de _________ lei achitata pentru înmatricularea autoturismului _- serie saºiu ________ cu titlu de taxa pe poluare potrivit chitanþei _______ din ________
Solicit restituirea acestei sume întrucât taxa de poluare este discriminatorie si contravine prevederilor art. 85 si 90 din Tratatul de la Roma, precum ºi a articolului 148, alin. 2 din Constituþia României, întrucât aceasta nu se încaseazã pentru toate vehiculele care circula in România, deºi un vehicul identic înmatriculat anterior anului 2008 polueazã in aceeaºi mãsura, ci se încaseazã numai la prima înmatriculare, ceea ce încalcã principiul „ poluatorul plateste”.



_________
Data






Domnului Director al Direcþiei Generale a Finanþelor Publice _________